Seceta a pus stăpânire în Sud și Est. Ce culturi sunt afectate și când pornesc irigațiile

„În anumite zone ale țării, seceta s-a instalat în sol. Este vorba de o secetă pedologică, în mod deosebit pe terenurile nisipoase ale României, în partea de sud și răsărit. De aceea, la solicitarea fermierilor, am dat drumul la stațiile de irigare… Prin lipsa unei lucrări adecvate la nivelul solului poți să pierzi rapid apa și să privezi planta de cantitatea atât de necesară pentru creștere și dezvoltare”, declara joi, în județul Giurgiu, ministrul Agriculturii.

Iar la jumătatea lunii martie, ministrul vorbea de irigarea unui milion de hectare, măsură care va asigura României menținerea pe primul loc la producția de porumb în Europa.

„Am făcut un calcul care trebuie să ramână în mintea tuturor, a decidenților, a celor care se ocupă de acest domeniu și care prin decizia lor dau viteză unui domeniu atât de necesar, al agriculturii: România trebuie să ajungă să irige efectiv un milion hectare de porumb, obținându-se o producție de 16 milioane de tone, știindu-se că România cultivă 2,5 milioane hectare de porumb, pe celelalte suprafețe neirigate să obțină 4-5 tone la hectar în condiții grele de climă, realizează peste 23 de milioane de tone de porumb, astfel nu va părăsi niciodata locul I în Uniunea Europeană, îl ocupă de doi ani și trebuie să-și pastreze acest loc, pentru că are condiții, are posibilități și voința este la ea acasă, fermierii s-au dotat și pot face face unor situații mai critice”, a spus ministrul Daea, în Dolj.

Ministrul le recomandă fermierilor să se organizeze, în așa fel încât să poată folosi toți banii de la Uniunea Europeană. „România dispune de o sumă de 435 de milioane de euro destinată executării acestor lucrări foarte importante pentru țară”, a mai adăugat Daea.

În țară, fermierii vorbesc de culturi afectate.

În Prahova, aproape 40% din cele 14.272 de hectare cultivate cu rapiță sunt afectată de secetă, fiind vorba de o suprafață calamitată de 5.700 de hectare, transmite corespondentul Mediafax. Pagubele create sunt cele legate de însămânțarea culturii, sumele fiind cuprinse între 1.000 de lei și 1.500 de lei, pe hectar.

„Avem doar rapița afectată de secetă. Și avem un total de 5.700 de hectare calamitate, în sudul județului. Noi am făcut procese verbale de calamitate pe care le trimitem mai departe, la minister. Fermierii pot fi despăgubiți doar dacă se declară secetă la nivel național, adică în funcție de amploarea fenomenului”, a declarat Mita Enache, directorul Direcției Agricole Prahova.

În Vrancea este secetă, iar fenomenul poate lua amploare, în condițiile în care cantitatea de precipitații pe luna martie a fost între 10 și 15 litri, cumulat, ceea ce este considerat „puțin” de către fermieri.

„Nu avem încă cereri pentru evaluarea pagubelor și despăgubiri. Noi am avut probleme și anul trecut, cu seceta din toamnă. În momentul de față, sunt pornite sisteme de irigat în diferite puncte ale județului. Rețeaua nu acoperă 50% din suprafața totală”, a declarat, la solicitarea MEDIAFAX, directorul Direcției Agricole Vrancea, Ticu Constandache.

Nici în Brăila nu a plouat în ultima perioadă, iar înființarea culturilor de toamnă s-a făcut în condiții nefavorabile.

„Toamna trecută am avut un deficit de 51 mm față de valorile normale. Primăvara este și ea uscată, suntem tot în deficit față de valorile normale. Este un deficit de circa 130 de metri cubi la hectar. Totuși, ca stare de vegetație a culturilor nu stăm foarte prost, la grâu, la rapiță și orz au fost irigate suprafețele. Începând de ieri, am pornit sistemele de irigații. Avem semnate contracte pentru irigații pentru aproximativ 86% din suprafața totală, sistemele fie au pornit, fie se lucrează pentru pornirea acestora. Tindem spre 100% suprafață irigată în județul Brăila”, a explicat, pentru MEDIAFAX, directorul Direcției Agricole Brăila, Traian Cismas.

Și la Galați sunt probleme din cauza secetei, iar autoritățile trebuie să ia măsuri urgente. Ministrul Agriculturii a anunțat că o parte a sistemului de irigat a fost pornit la sfârșitul săptămânii trecute.

„În județul Galați a început activitatea de irigat. În Câmpia Covurlui, s-a pornit stația SRP 1 Vânători, care repompează apa din Canalul Magistral Lunca pentru o suprafață de 68.000 ha. S-au umplut cu apă peste 18 km de canal”, a anunțat pe Facebook, ministrul Petre Daea.

În județul Gorj, dintre cele 67 hectare cu rapiță o suprafață de 27 de hectare se va renunța și va fi cultivată cu porumb, din cauza procentului mic de răsărire. În ceea ce privește infrastructura de irigații, în județul Gorj, au existat, înainte de 1989, două sisteme de irigații, unul în comuna Săulești și unul în comuna Bălești.

La Săulești a fost constituită o asociație a udătorilor care a preluat sistemul de irigații, ce acoperă o suprafață de 562 hectare, iar, pe structura acestuia, s-au efectuat reparații până la stația de pompe, printr-un canal de aducțiune a apei pe distanța de 1 km de la râul Gilort (sursa de alimentare). Rețeaua hidrotehnică o constituie conductele îngropate ce însumează o lungime de 16.585 de metri (aproape 16,6 kilometri).

În privința sistemului de irigații din comuna Bălești, situația este puțin mai complicată, deoarece aici nu s-au constituit OUAI (Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații) care să preia sistemul. În ultima săptămână a lunii martie a avut loc la Primăria comunei Bălești o întâlnire la care au participat reprezentanți ai Direcției pentru Agricultură Județene Gorj, conducerea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare — Filiala Gorj, Oficiului pentru Studii Pedologice și Agrochimice Gorj, primarul UAT Bălești și fermieri din comună, ocazie cu care s-a analizat starea actuală a structurii respective și soluțiile pentru aducerea acestuia în stare de funcționare. Reprezentanții DAJ au înștiințat persoanele interesate cu privire la faptul că, în prezent, este deschisă sesiunea de proiecte pentru investiții, printre care și cele în irigații, iar termenul limită de depunere este 31 august 2019.

În județul Timiș, nu s-au mai făcut investiții în infrastructura de irigații a statului român de peste zece ani, când a fost predată o amenajare pentru o suprafață de aproape 9.000 de hectare, care acum zace nefolosită. Pe de altă parte, culturile din județul Timiș nu au fost afectate de secetă, deocamdată.

„Cu seceta nu ne-a chemat nimeni deocamdată în vreo comisie, nu înseamnă că nu sunt cazuri, dar nu ne-a atenționat niciun fermier, societate să mergem să constatăm. Posibil să fie afectate culturi, dar nu tare, pentru că e vorba de doi, trei centimetri de sol uscat mai ales din cauza vântului, că a bătut vântul, dar la nivelul rădăcinilor nu cred că sunt probleme. Este vorba de grâu și orz, iar semănăturile care se fac acum, floare și porumb se seamănă în condiții bune”, a afirmat Doru Ioan Petanec, șeful Direcției Agricole Județene Timiș.

În ceea ce privește infrastructura de irigații, șeful Direcției Agricole Timiș a precizat că județul nu a stat niciodată bine la acest capitol, pentru că, până în anul 1990, s-a considerat că majoritatea terenurilor erau cu exces de umiditate.

„Județul Timiș nu a excelat niciodată în ceea ce privește sistemul de irigații. Fostele noastre canale nu erau de irigații, erau de desecare, pentru că majoritatea terenurilor, până în anul 1990, erau considerate cu exces de umiditate. Canalele existente, alea mai vechi, sunt de fapt de desecare, ca să coboare nivelul freatic. Cei de la ANIF (n.r. – Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare) au situația cu ce au reparat, dar mă îndoiesc că au reparat prea multe. Infrastructura veche de irigații a fost mare, dar nu mai este. Sunt și microcartiere noi apărute pe infrastructura respectivă”, a detaliat Doru Ioan Petanec.

De asemenea, șeful Direcției Agricole Timiș a declarat că Programul Național de Irigații este o idee bună, însă, ar trebui să se aloce fonduri și pentru conductele care să facă legătura între canalele principale și sistemul de irigații.

„Programul de irigații nu e rău la noi, numai că statul și dacă sprijină cu canalele principale, dar aici asociațiile poate că ar beneficia în primul rând, că după aceea le trebuie infrastructură, adică sistemul de conducte care să ducă de la acele canale și sistemul de irigații. Ei (n.r. – fermierii) trebuie să aibă o putere financiară, ca să facă infrastructura asta. Dacă statul va finanța canalele respective, care sunt foarte utile, în primul rând, asociațiile ar putea să înceapă și fermierii mari și foarte mari. Noi am avut în trecut șapte asociații de udători, care reuneau fermieri pe zone, interesați de sistemul de irigații, dar s-au autodesființat singure, s-au retras”, a mai explicat Petanec.

Pe de altă parte, Ion Lauer, din partea ANIF, Filiala Teritorială Timiș, a declarat că în județ există o singură amenajare de irigații, între localitățile Șag și Topolovăț, care a fost predată în perioada 2006 – 2009 fermierilor, iar din acel moment nu s-a mai făcut nicio reparație.

„În județul Timiș există o amenajare de irigații Șag-Topolovăț, care a fost predată în anii 2006-2009 organizațiilor utilizatorilor de apă, constituite pe suprafețele respective din posesorii terenurilor agricole. Din acel moment nu s-a mai făcut nicio reparație. Deci, s-au predat stațiile de punere sub presiune și infrastructura secundară, adică conductele îngropate, unde se montau aripile de ploaie pentru irigare. Ei nu au mai făcut nicio reparație și pe terenurile respective fiecare, că a rămas în proprietatea lui sau l-au vândut, sau s-au construit locuințe rezidențiale pe intravilanele extinse ale municipiului Timișoara, a comunei Giroc și comunei Șag”, a afirmat Ion Lauer.

Totodată, reprezentantul ANIF a explicat că din acel moment nu s-a mai făcut nicio investiție în județul Timiș în ceea ce privește infrastructura de irigații, ci doar amenajări realizate din fonduri private.

„Suprafața totală brută care s-a predat era de 8.739 de hectare, care s-a predat din 2006 până în 2009 la aceste organizații, suprafața cu infrastructura. Ca irigație nu s-a mai făcut nimic în județul Timiș, în amenajările deținute în patrimoniul statului român, în administrarea noastră. Ce am avut, am predat la aceste organizații a utilizatorilor de apă. Acum sunt societăți comerciale agricole private care vin după avize și realizează amenajări locale de irigații, dar aici noi nu deținem controlul lor. Aceste organizații a utilizatorilor de apă nu au accesat fondurile din Programul Național de Irigații și nici nu s-au înființat alte organizații care să solicite fonduri pentru executarea lucrărilor de irigații, a amenajărilor”, a declarat Ion Lauer.

În Suceava, directorul Direcției Agricole, Duțu Haralampie, spune că au fost afectate de seceta din toamnă 140 de hectare de teremuri cu rapiță, care nu a răsărit, iar culturile ceraliere de toamnă nu au intrat în iarnă corespunzător, dar pagubele nu au fost cuantificate și fermierii urmează să decidă ce vor face cu terenurile respective.

„Nu suntem într-o perioadă bună nici acum, este secetă și dacă nu de ajută vremea vor exista probleme și cu înființarea culturilor de primăvară”, a subliniat Duțu Haralampie.

La Botoșani, secerta a afectat 3.500 de hectare de hapiță, în primăvara acestui an urmând să fie întoarse lucrările și semănate alte culturi.

„În ultimii doi ani, au fost reperate la Botoșani patru stații de pompare, dintre care două au fost puse în funcțione în 2018 (celelate două funcționau). În 2019, va fi pusă în funcțiune o nouă stație de pompare și județul va avea în total 5 stații care funcționează. În 2018, au fost semnate 3 contracte, pentru irigații cu trei OUAI-uri și cu 11 societăți comerciale, iar în 2019 sunt semnate 3 contracte cu OUAI-uri și 14 cu societăți comerciale pentru folosirea apei sezoniere pentru o suprafață de 5.000 de hectare. La Botoșani, chiar s-a văzut că programul de irigații funcționează”, a declarat Cristian Debilaș, directorul DADR Botoșani.

Directorul ANIF – filiala teritorială Dobrogea, Alin Trifan, spune că, pentru moment, nicio stație de pompare din zonă nu funcționează, dar solicitările din partea fermierilor pentru irigații abia acum au început să vină. Drept urmare, echipele agenției au fost trimise în teren, acolo unde există cereri, pentru a pune în funcțiune stațiile de pompare.

„La ora aceasta nu avem stații în lucru pentru că nu au fost solicitări, abia acum au început să trimită. (…) Acum lucrăm. Colegii mei sunt toți în teren, unde avem cereri de apă, să punem sub tensiune stațiile de pompare și să începem furnizarea apei către beneficiari. Avem echipe în teren care, împreună cu cei de la Enel pun stațiile sub tensiune și le pregătesc pentru demararea campaniei de irigații, în zonele în care sunt solicitări. (…) Solicitări avem acum din zona Carasu – Poarta Albă, Carasu – Galeșu, solicitări care vin în urma contractelor cu organizații ale fermierilor”, spune Alin Trifan.

Directorul ANIF Dobrogea susține că, față de anul trecut, în acest sezon va funcționa o stație de pompare în plus, la Galeșu, care a fost reabilitată, și așteaptă numai vizita ministrului Agriculturii, Petre Daea, pentru a fi inaugurată și apoi pusă la lucru.

„La nivelul județului, stațiile de pompare care au funcționat anul trecut vor funcționa și anul acesta. În plus, avem o stație, cea de la Galeșu, care este modernizată și îl așteptăm pe domnul ministru Daea să vină să o pornească. Stație care a fost reabilitată integral prin Programul național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România. Și mai avem una în lucru la Sinoe”, a explicat Trifan.

Potrivit acestuia, numai un sfert din capacitatea de irigare poate fi folosită la nivelul regiunii, din cauza fermierilor care în ultimii ani nu au avut solicitări pentru irigații, iar stațiile și infrastructura s-au degradat. Acum, după ce nu se mai percep taxe, costuri pentru apa folosită la irigații, situația a început să se îmbunătățească.

„Capacitatea de irigare este de aproximativ 100.000 de hectare din circa 400.000 amenajate. Dar acestea sunt date seci, pentru că fermierii, în ultimii 15 ani, nu au irigat. Pur și simplu nu au solicitat. În ultimii 3-4 ani, am avut acțiuni de conștientizare, le-am explicat aceste fenomene de secetă, de schimbări climaterice. Am stat de vorbă cu zeci, poate sute de fermieri, și la început eram refuzat. Acum văd că am început să fiu căutat de fermieri pentru a intra în Organizația Utilizatorilor de Apă pentru Irigații. (…) Acum, din cauza acestor transformări meteorologice au început mulți să se organizeze pentru a-și putea repara infrastructura secundară. Automat, noi repară infrastructura principală. (…) Fermierii vin exact atunci când nu mai pot. Până atunci nu-i interesează. Până acum 2 ani, când s-a modificat legea și s-a dat apa gratuit de la ANIF, spuneau: Domnule, sunt costuri prea mari!. Ei, și cu apa gratuită tot nu am cui să dau apă, pentru că mulți dintre fermieri nu sunt fermieri. Mulți dintre cei care lucrează pământul sunt mulțumiți să primească subvenția. Produc atât cât produce pământul, ca să-și scoată cheltuiala, iar subvenția o iau ca pe profit”, a spus Alin Trifan.

El a mai precizat că la ora actuală ANIF Dobrogea are contracte pentru irigații cu „vreo 15″ organizații ale fermierilor din cele peste 40 existente.

Pe de altă parte, reprezentanții Direcției Agricole Constanța spun că în județ nu au fost semnalate calamități naturale, respectiv secetă ori de altă natură.

Anul acesta, campania de irigații a început la 14 martie, odată cu punerea în funcțiune a SPA Isaccea, din cadrul Amenajării Isaccea din județul Tulcea, a răspuns ANIF unei solicitări Mediafax.

În prezent, au fost puse în funcțiune, la cerere, stațiile de pompare din județele Tulcea – Amenjarea Isaccea, Galați – Amenajarea Câmpia Covurlui, Vaslui – Amenajarea Albița Fălciu, Botoșani – Amenajarea Curtești, însumând un total de aproximativ 700 de hectare.

În plus, în județul Dolj, au fost umpluți, la cerere, 52 km de canal din cadrul Amenajării Nedeia, însa ulterior umplerii fermierii din zonă au decis ca irigațiile să înceapă de la 1 mai.

Acțiunea de contractare se află în plină desfășurare, până la această dată agenția având încheiate 641 de contracte, însumând o suprafață de 762.223,4 ha.

Din cele 98 amenajări de irigații cuprinse în PNI, 47 amenajări se află deja în procesul de reabilitare, restul urmând să intre în perioada octombrie-noiembrie 2019.

În prezent sunt în curs de execuție 47 de obiective de investiții și alte 30 de obiective de investiții se află în diferite stadii de proiectare. Până în prezent au fost finalizate patru obiective de investiții: Modernizarea stației de pompare de irigații SPA km 388 – Navele 2,3 din amenajarea Gălățui Călărași și Boianu Sticleanu (județul Călărași); Reabilitarea stației de repompare SRPA I+IQ – Spiru Haret din amenajarea Ialomița Călmățui (județul Brăila); Reabilitarea amenajării Terasa Caracal și amenajării Bucșani Cioroiu (județul Olt).

În plus, în ceea ce privește reabilitarea infrastructurii secundare de irigații, anul trecut, 142 de proiecte au fost declarate eligibile pentru finanțare prin PNDR, sM4.3- „Investiții pentru dezvoltarea, moderinizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice”- componenta de Infrastructura de irigații, iar pentru acest an au fost depuse deja 22 proiecte, perioada de depunere fiind în plin proces de derulare.